Am așteptat cu mare interes documentarul ăsta și trebuie să recunosc că m-a impresionat mult! Trăim într-o lume nebună, în care adevărații teroriști nu doar că sunt lăsați în libertate, dar sunt și plătiți regește pentru ecocidul provocat; da, arăt cu degetul către un șir lung de megacorporații...

It’s been amazing to me how much overlap there is between the unfolding story of the OWS movement and the story of the environmental movement in the 90s. This summer, when the film was first released, it was a historical film– but suddenly the issues it deals with are urgent and on the front pages of newspapers every day.

Mai multe într-un articol din The New York Times, semnat ANDREW C. REVKIN: ”If a Tree Falls, Maybe it Can Win an Oscar”.

A film about creativity, optimism and having fun cleaning our beaches around the world. Directed by Jason Baffa.

Și o posibilă soluție: ”Research prevents eco-fraud” (University of Copenhagen).

Cantitatea de energie electrică produsă de eoliene a început să depășească în mod repetat puterea unui reactor nuclear (706 MW), la ora 17:19 acestea producând 792 MW!

Răsfăț de weekend: tort de mere (vegan), peste care a ”nins” puțin cu fulgi de ciocolată și ceva merișoare uscate.

Ingrediente:

• 200 ml (o cană) de sifon sau apă minerală
• o lingură lapte de soia (opțional)
• o lingură de ulei
• jumătate de pliculeț de praf de copt
• un pliculeț de zahăr vanilat
• puțină esență de portocale și de vanilie (sau alte preferințe)
• trei linguri de zahăr
• puțină sare
• făină, o cană sau ochiometric, cât să se facă mai gros aluatul
• două mere potrivite
• nuci măcinate
• stafide și/sau merișoare uscate
• scorțișoară

Etape de lucru:

Se curăță merele de sâmburi, se feliază și se pun într-un vas (cratiță). Se acoperă merele cu o linguriță de zeamă de lămâie, puțină scorțișoară, stafide, o lingură de zahăr și apă cât să le acopere (nu mai mult). Se fierb până când se înmoaie.

Separat, în vasul (tava) în care se coace tortul se pun trei linguri de zahăr, o lingură de ”zeamă” de la mere (apa în care s-au fiert) și se caramelizează acest amestec.

Când zahărul capătă o culoare asemănătoare caramelului se tapetează tava cu el (se rotește astfel încăt să se prelingă peste tot), apoi se pun feliile de măr (acum fiind deja înmuiate), câteva nuci mărunțite și se lasă să se răcească.

Blatul:

Se amestecă cu făină zahărul, esențele, zahărul vanilat, sarea, praful de copt, sifonul (apa minerală sau chiar apă plată), nucile astfel încât să iasă o un amestec puțin mai groas decât cel de clătite. Se pune uleiul, se amestecă iar și se toarnă totul în tava cu mere. Se lasă la copt 20-25 de minute.

Când este gata copt se asează un platou (o farfurie mai mare) și se răstoarnă tava astfel încât merele să fie deasupra blatului (când s-a copt tortul ele erau pe fundul tăvii, acum le inversăm).

Se ornează cu fulgi de ciocolată, merișoare uscate și puțină nucă măcinată.

De ani de zile nu am mai citit un articol atât de frumos și atât de apropiat inimii mele!

[...] Like all of us, I am a foot soldier of empire. It is the empire of Homo sapiens sapiens and it stretches from Tasmania to Baffin Island. Like all empires, it is built on expropriation and exploitation, and like all empires it dresses these things up in the language of morality and duty. When we turn wilderness over to agriculture, we speak of our duty to feed the poor. When we industrialize the wild places, we speak of our duty to stop the climate from changing. When we spear whales, we speak of our duty to science. When we raze forests, we speak of our duty to develop. We alter the atmospheric makeup of the entire world: half of us pretend it’s not happening, the other half immediately start looking for new machines that will reverse it. This is how empires work, particularly when they have started to decay. Denial, displacement, anger, fear. [...]

Confessions of a Recovering Environmentalist, BY PAUL KINGSNORTH

De când așteptam asta! De acum pot să primesc și factura de la ”lumină” exclusiv prin e-mail; înainte era disponibilă în format digital dar nu mă puteam dezabona de la cea trimisă pe suport de hârtie. Începând de azi, cu excepția firmei care se ocupă de repartitoarele montate pe calorifer, toate companiile îmi trimit facturile exclusiv prin e-mail!

Factura Enel este disponibilă acum și în format electronic. Odată ce ați ales să primiți factura în format electronic, nu veți mai primi de la Enel prin poștă factura tipărită. Astfel, vă veți alătura și demersului de a proteja natura.Toate informațiile despre facturile emise le veți regăsi în MyEnel.

„Pentru fiecare 2800 clienți care aleg factura electronică în locul celei convenționale, tipărite pe hârtie, reușim împreună să salvăm un copac, în fiecare lună. Din această perspectivă, cosiderăm că promovarea unor servicii alternative pentru facturarea clienților noștri este o obligație morală și socială pe care ne-o asumăm”, explică Aurelian Sideri (green-report.ro).

 

”Green Gone Wrong” este genul de carte care îți deschide ochii și te face să cercetezi, să nu accepți orice slogan de marketing ca fiind adevărat - mai ales în domeniul protecției mediului. Uneori, în spatele emblemelor ”Fair Trade” și ”Organic” se ascunde o realitate șocantă, defrișarea masivă a pădurilor tropicale, sărăcia sau frauda reprezentând fenomene pe care consumatorul de rând nici nu le bănuiește.

Autoarea se exprimă cam greoi în acest filmuleț dar cartea chiar merită citită.

În ultima vreme mi-a căzut cu tronc apa minerală și, nevrând să las în urma mea un ”morman” de plastic, mi-am cumpărat sifoane! Oricum, mai toate apele minerale sunt (re)îmbogățite cu dioxid de carbon: ”apele minerale naturale, natural carbogazoase” își mai modifică concentrația de dioxid de carbon în procesul de decantare sau în cel de îmbuteliere și la sfârșit este adăugat CO2 astfel încât să nu existe diferențe între concentrația de la sursă și cea de la emergență - cu mențiunea că este folosit gazul natural, extras din același zăcământ/acvifer; ”apele minerale naturale carbogazoase” sunt cele îmbogățite cu dioxid de carbon alimentar (sau de altă origine decât cea din zăcământul/acviferul de proveniență); pe piață mai există și apă de la robinet, filtrată, îmbuteliată și căreia i se adaugă dioxid de carbon - adică sifon la suprapreț.

În cazul sifonului, un singur PET este refolosit mult timp și se elimină astfel risipa de plastic generată de apa minerală din comert! Există și recipiente din sticlă. De asemenea, de la sifonărie până acasă vin pe jos, spre deosebire de apa minerală din comerț care cutreieră țara (sau țările!) în lung și-n lat, generând gaze cu efect de seră. Și ca un bonus, apa provinde dintr-o pânză freatică aflată la mare adâncime.

În rest, pentru apa de la robinet folosesc o cană filtrantă de care sunt foarte mulțumit!

Apa din comerț, pe lângă că este extrem de scumpă comparativ cu apa de la robinet, mai reprezintă și o sursă foarte mare de poluare. 

 

Foto: Aafke Floor

Întrebare: ce este mai ”eco”, un brad natural sau unul artificial? Răspunsul cel mai simplu: nici unul!

Bradul (sau molidul) este crescut în plantații, acestea fiind uneori întreținute ”cu cap”, alteori iresponsabil. Anual, în perioada sărbătorilor de iarnă în România sunt vânduți circa 3 milioane de brazi, în Marea Britanie 8 milioane iar în Statele Unite ale Americii între 35 și 40 de milioane.

DEZAVANTAJE

• De multe ori, deoarece plantațiile sunt de tip monocultură și prin urmare vulnerabile, se folosesc tot felul de chimicale, de la substanțe menite să controleze creșterea coniferului, la substanțe menite să prevină diverse boli sau diverse atacuri ale insectelor. Într-un final, aceste chimicale ajung în sol – unde dau naștere altor probleme – dar ajung și în sufrageria noastră împreună cu bradul respectiv (atenție la copii și la animalele de companie, pe lângă mirosul frumos de cetină mai intră în contact și cu chimicalele respective). De asemenea, serviciile oferite naturii de către o plantație nici nu se compară cu cele oferite de o pădure naturală!
• Personal, nu pot să înțeleg de ce ajungem să tăiem un copac doar pentru a-l răstigni o lună în sufragerie!
• În toată această perioadă, condițiile din casă usucă rapid bradul și există riscul unui incendiu, în funcție de ce tip de instalație folosim, cât o ținem aprinsă, etc.
• Este important de reținut că uneori brazii naturali provin din tăieri ilegale, contribuind astfel la apariția altor probleme. De asemenea, în anumite situații brazii sunt transportați cu avionul către unele țări exotice (sau cu vaporul în containere climatizate), aceste activități fiind generatoare de gaze cu efect de seră.

AVANTAJE

• Ca orice plantă, până în momentul tăierii bradul își îndeplinește funcția de ”plămân” al naturii, reținând dioxidul de carbon și eliberând oxigen. De asemenea, el este biodegradabil și chiar reciclabil.
• Uneori sunt crescuți pe terenuri defavorizate, ce nu pot fi utilizate pentru altceva.

Brazii artificiali încep să fie din ce în ce mai populari, ei fiind prezenți pe piață în diverse forme, mărimi și culori.

DEZAVANTAJE

• Brazii artificiali sunt fabricați, în general, din plastic reciclat (ambalaje din PVC) plus diverse alte chimicale, procesul fiind unul poluant, mai ales că cei mai mulți brazi artificiali sunt produși în China, acolo unde grija companiilor pentru protecția mediului sau a angajaților este ca și inexistentă.
• Ca și brazii naturali ce au fost crescuți cu diverse chimicale, cei artificiali pot prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.
• Brazii artificiali nu sunt biodegradabili și nici nu se pot recicla, acesta fiind un dezavantaj major.

AVANTAJE

• În zilele noastre, brazii artificiali au ajuns să semene foarte mult cu cei naturali și rezistă foarte mult în timp, putând fi refolosiți în fiecare an fără probleme. Nu le cad acele și deci nu fac ”mizerie” în casă. La sfărșit se demontează cu ușurință și strânși nu ocupă mult loc. Cost relativ scăzut, în funcție de model.

Personal, mi-am cumpărat anul trecut un brad artificial și am de gând să-l refolosesc în fiecare an. Într-un fel regret achiziția pentru că mi-ar fi plăcut să nu am deloc un brad de Crăciun, dezavantajele ambelor tipuri fiind prea mari.

Mi se par deosebit de frumoase decorațiile alternative, precum cele din prima fotografie! 

Fotografia aparține unei prietene din Olanda, împreună cu care am voluntariat – cu ceva ani în urmă - în Slovacia, în cadrul unui proiect de mediu (program EVS). Pe lângă decorațiile respective are și un brad artificial dar primește puncte bonus pentru creativitate!

Foto: bookblog.ro via Facebook

Anul acesta am văzut și foarte multe imagini cu brazi realizați din teancuri de cărți! La sfârșitul sărbătorilor, cărțile se întorc în bibliotecă și astfel este evitată tăierea unui brad sau poluarea mediului rezultată din fabricarea unuia artificial.